Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
?i nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte. …
El este Lucian Blaga.
Nascut la 9 mai 1895 la Lancr?m, lâng? Sebe?, a fost un filozof, umanist, jurnalist, poet, dramaturg, traduc?tor, profesor universitar ?i diplomat român, personalitate cultural? major? a României interbelice. A fost al nou?lea copil al unei familii de preo?i.
Copil?ria i-a stat, dup? cum m?rturise?te el însu?i, “sub semnul unei fabuloase absen?e a cuvântului”, viitorul poet – care se va autodefini mai târziu într-un vers celebru “Lucian Blaga e mut ca o leb?d?” – neputând s? vorbeasc? pân? la vârsta de patru ani.
Primele clase le-a f?cut la Sebe? la ?coala primar? german? (1902 – 1906), dup? care a urmat Liceul “Andrei ?aguna” din Bra?ov (1906 – 1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de teoria dramei. Înc? de pe b?ncile liceului se va familiariza cu opera lui Friedrich Schiller.
A debutat în ziarele ar?dene Tribuna, cu poezia Pe ??rm (1910), ?i în Românul, cu studiul Reflec?ii asupra intui?iei lui Bergson (1914). Debuturile sale stau elocvent sub semnul oscila?iei între tenta?ia versului ?i aceea a medita?iei în marginea artei, dar ?i a marilor filozofii contemporane.
Dupa studiile în tar?, urmeaz? Universitatea din Viena si-si ia atul în filosofie (1920). Apoi îmbratiseaza cariera diplomatica (Varsovia, Praga, Berna, Viena, Lisabona), timp de 12 ani. E ales în 1936 membru al Academiei si numit profesor de filosofia culturii la Universitatea clujeana. În perioada comunista, a avut mult de suferit, fiind îndepartat de la catedra universitara, marginalizat la Filiala din Cluj a Academiei si la biblioteca universitara.
În anul 1926 a intrat în diploma?ie ocupând succesiv posturi de ata?at cultural la lega?iile ??rii noastre din Var?ovia, Praga, Lisabona, Lega?ia Român? din Berna ?i Lega?ia Român? din Viena. A fost ata?at ?i consilier de pres? la Var?ovia, Praga ?i Berna (1926–1936), subsecretar de stat la Ministerul de Externe (1936–1938 ) ?i ministru plenipoten?iar al României în Portugalia (1938–1939).
Poezia lui Blaga reprezint? un moment de elevatie a lirismului românesc. Aceasta î?i motiveaz? unitatea interioar? ?i dimensiunile prin rela?ia eului poetic cu universul. Fa?? de marele s?u înainta?, Eminescu, pasionat de filosofie, care a nuan?at ?i a versificat idei filosofice, Blaga este primul poet filosof, autor al unui sistem de filosofie propriu, caracterizat printr-un vitalism pronun?at. În întreaga liric? blagian? se pot identifica dou? constante: reflexivitatea ?i metafora. Din punct de vedere formal, poetul a impus definitiv versul liber.
Concep?ia filosofic? propriu-zis? a lui Blaga afirm? ca existen?a e fundamental misterioas? ?i nu poate fi cunoscut? cu ajutorul gândirii logice. Prin art?, religie si filosofie, omul încearc? s? releve misterul, dar i se opune Marele Anonim, care împiedic? o cunoa?tere deplin?, instituind o barier? de netrecut, numit? de Blaga” cenzur? transcendent?”. Omul nu are alt? cale în afar? de aceea de a accepta misterul: în loc s?-l reduc?, el îl spore?te. Cunoa?terea va fi, în aceste condi?ii, dup? Blaga, de doua feluri: o cunoa?tere paradisiac?, ?i o cunoa?tere luciferic?, prin care misterul lumii e sporit cu ajutorul imagina?iei poetice a intelectului extatic. De aici decurge rolul poeziei, care prin mituri ?i simboluri, adic? prin elemente specifice imagina?iei, p?trunde în tainele universului mai adânc decât p?trund ra?iunea ?i logica.
Volume de versuri: Poemele luminii (1919, debut), Pa?ii profetului (1921), În marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), La cumpana apelor (1933), La curtile dorului (1938), Neb?nuitele trepte (1943), Poezii (1962).
Piese de teatru: Zamolxe, mister pagân (1921), Me?terul Manole (1927), Avram Iancu (1934), Arca lui Noe (1944) ?i postum Anton Pann (1964).
A publicat aforisme (Pietre pentru templul meu, Discobol) si memorialistic? (Hronicul ?i cântecul vârstelor).
Opera filosofic? e dominat? de cele patru trilogii: Trilogia cunoa?terii – 1943(Eonul dogmatic, Cunoa?terea luciferic?, Cenzura transcendent?.), Trilogia culturii – 1944(Orizont ?i stil, Spa?iul mioritic, Geneza metaforei ?i sensul culturii.), Trilogia valorilor – 1946(?tiin?? ?i crea?ie, Gândire magic? ?i religie, Art? ?i valoare.) si Trilogia cosmologic? (Care a r?mas în stadiu de proiect. Din ea Blaga a publicat un singur volum, Diferen?ialele divine, primul din aceast? ultim? trilogie.).
A trecut la cele ve?nice pe 6 mai 1961. Este înmormântat în gradina bisericii din satul natal Lancram, lânga Sebes.
…?i tot ce-i neîn?eles
se schimb?-n neîn?elesuri ?i mai mari
sub ochii mei-
c?ci eu iubesc
?i flori ?i ochi ?i buze ?i morminte.
Nice . De mentionat ar fi ca filosofia lui era revolutionara si ca a fost nominalizat la un Nobel , fortat fiind sa refuze din cauza comunistilor.
De asemenea, in timpul regimului comunist incipient a fost puternic persecutat si cenzurat, ulterior chiar de fostul lui elev si protejat, Mihai Beniuc (autor al unor poezii jegoase gen ”Marul de pe marginea drumului” dar si al unor creatii interesante gen ”Ultima scrisoare”)
De mentionat : Era vorba de filosofia lui in nominalizarea aia ( in 1956 – de catre Rosa del Conte şi de criticul Basil Munteanu).
Ca poet nu mi-a placut niciodata dar ca filosof a fost cam cu 20 de ani inaintea filosofilor ”logicii” aparuti prin anii 50.
mie mi-a placut…suna asa…ca o…vioara…