Coboram la prima – Un film pe care trebuie sa il vezi

Filmografia romaneasca a avut suisuri si coborasuri, insa foarte putine filme romanesti au reusit sa ma impresioneze in timp si chiar ma gandeam cu tristete ca imi e dificil sa enumar filme romanesti care sa nu fie vulgare sau deprimante… pe langa slabe calitativ.

Trecand peste acest stereotip, acum vreo doua luni am dat peste trailerul filmului Coboram la prima. A reusit sa trezeasca in mine o flacara, un sentiment rar in cazul filmelor romanesti, o nevoie sa vad acest film neaparat si o speranta imensa.

Si iata ca filmul Coboram la prima ajunge in sfarsit in cinematografe, am fost printre primii care au avut ocazia de a vedea filmul si vreau sa iti spun de ce trebuie neaparat sa il vezi.

Suntem straini pana cand ceva ne aduce impreuna

Povestea este cam asa: Un metrou se opreste intre statii. Este dimineata de dupa incendiul din Colectiv. Calatorii au drumurile lor, insa in acest moment in care timpul pare sa se fi oprit, fiecare dintre ei incepe sa interactioneze. La finalul calatoriei, la urmatoarea statie, totul se schimba pentru acesti oameni.

Decorul, un vagon de metrou vechi, inghesuit este un bun motiv de a strange o multime de personaje diferite laolalta. Filmarea este realizata din unghiuri diverse si in cateva momente chiar m-am gandit cat de frumos au putut fi alese anumite perspective in anumite momente cheie ale filmului. E un loc mic… insa a fost folosit intr-un mod cu totul inedit. Coloritul usor desaturat si deja obisnuit al filmelor romanesti nu lipseste nici de aceasta data, insa filmul este luminat si colorat cu succes de replicile, gesturile si gandurile personajelor.

Filmul reprezinta o felie de viata catalogata de catre regizorul Tedy Necula in subcategoria Inspirational, categoria Psihologic. De ce primul film inspirational? Pentru ca nimeni nu a mai catalogat in Romania vreun film astfel. Si de ce inspirational? Pentru ca este dificil sa gasesti un alt nume. Cumva timpul petrecut in acel vagon de metrou se joaca intr-un mod inedit cu mintile tuturor participantilor. Un joc in care la inceput fiecare il priveste pe celalalt judecandu-l, iar apoi ajunge sa inteleaga ca treaba nu sta chiar asa. Este genul acela de film care iti rasuna in minte si dupa ce ai parasit sala de cinematograf.

“Ne-am urcat in vagon pentru o calatorie de cateva statii si am facut o calatorie de cateva vieti”

O echipa deosebita

Regia este semnata de Tedy Necula care se afla la primul sau lungmetraj dupa ce si-a facut mana regizand scurtmetraje si documentare. Fiind singurul regizor cu dizabilitati de pe la noi, el s-a implicat intr-o multime de proiecte inspirationale si motivationale.

Scenarista filmului, Alexandra Axinte, a spus in seara vizionarii ceva ce am simtit si eu intr-un fel sau altul… desi eu am fost doar spectator: “Cand am inceput sa punem cap la cap ideile filmului am inceput sa ma gandesc atat de mult la poveste incat ma bantuie pana si in somn.”

Ei bine… pot spune ca de atunci am inceput sa privesc diferit lumea din jurul meu. Fie ca urmeaza sa cobor la prima, sau la a doua, sau poate chiar la capat, privesc oamenii intr-un alt fel. Am devenit mai calma si parca nu mai simt acea grea povara a enervarii pe caz de aglomeratie. Cred ca pur si simplu am inceput sa inteleg.

Cumva, filmul ma duce cu gandul la filmul The man from earth, o productie realizata de asemenea intr-o singura incapere si care parcurge actiunea tot prin dialog frapant.

Coboram la prima a avut parte de o distributie eclectica

Au fost si actori consacrati, si actori tineri – aflati la primul lor film -, si chiar tineri care pur si simplu si-au dorit sa fie actori pentru acest film. Rolurile au fost gandite cu minutiozitate. Ce-i drept, stereotipurile au fost usor exagerate… insa am inteles din prima ca acest lucru a fost facut pentru a mari impactul emotional. Cu toate astea, in cele mai multe cazuri micile exagerari nu au stricat desfasurarea actiunii.

Jocul actorilor m-a surprins placut. Fiecare poveste, fiecare gest, fiecare cuvant, fiecare gand au fost maiestruos conturate si interpretate. Nimic nu este lasat la intamplare. Inca de dinainte de a intra metroul in statie aflam o multime de informatii despre personaje. Asta daca suntem receptivi. Cred ca oricare dintre noi s-a simtit(ca si cum) sau poate chiar a fost in hainele acestor personaje.

Nu voi intra in detalii cu personajele. Sunt diverse si desi este destul de rar sa gasesti toate aceste categorii de persoane intr-un singur vagon de metrou, le intalnesti zilnic in calea ta intr-un fel sau altul… uneori chiar nici nu iti dai seama… pur si simplu ignori… si uite asta schimba ecuatia din Coboram la prima. Ce-i drept… unele personaje au ceva de spus, altele din contra… nu fac nimic constructiv. Dar toate au ceva de invatat. Si o lectie de viata este intotdeauna de bun augur.

Care e legatura cu incendiul din Colectiv?

Incendiul din Colectiv este subiectul discutiei personajelor, insa filmul NU este despre Colectiv. Filmul aduce oamenii alaturi, spune povestile lor, ne ofera oportunitatea sa reflectam asupra acestor povesti si pe alocuri le si intersecteaza. Defapt filmul a fost conceput acum vreo 6-7 ani, iar in urma evenimentelor din Colectiv au fost adaugate. Da, pe toti ne-a socat evenimentul nefericit de acum 3 ani (oare cand a trecut atata timp), dar viata nu poate nega acest moment. Mai multe dintre personaje se intersecteaza mai mult sau mai putin direct cu evenimentul: parintii venind de la INML(care din nefericire nu este un spital important), un tanar care merge sa doneze sange, altul care se teme ca nu da de fratele sau la telefon si alti studenti care se gandesc sa isi sune toti prietenii pentru a se asigura ca sunt bine.

Un film pozitiv – o paine bine dospita

Coboram la prima este un film reusit. Desi are pe ici pe colo cateva mici minusuri, ceea ce a reusit Tedy Necula cu un buget micut si o mana de oameni este un excelent inceput in cariera sa de regizor de lungmetraje. Sper din tot sufletul sa nu se opreasca aici. Mi-a readus speranta ca se pot realiza si filme pozitive la noi… filme care sa sune in romaneste, dar sa aiba o poveste bine conturata si gandita la detaliu. Coboram la prima se bucura deja de atentia festivalurilor internationale de film.

De asemenea, nu pot trece cu vederea modul de promovare a peliculei: O bere artizanala a fost lansata si poarta numele filmului.

Iti recomand sa nu ratezi acest film. Este un film diferit, captivant si mai ales imprevizibil. A intrat in programul multor cinematografe din Bucuresti si din tara. O lista actualizata(precum si o multime de informatii despre film) gasesti pe pagina de Facebook a filmului. Mai jos poti viziona tralerul filmului.

Ps. Daca treci astazi(vineri) pe la metrou Unirii… e posibil sa descoperi ceva inedit.