Atestat documentar înc? din 1240, Prejmerul se poate mandri cu unul dintre cele mai bine conservate monumente medievale din estul Europei. Imposibil de ratat, biserica fortificat? din Prejmer domin? centrul micu?ei localit??i, un semn al importan?ei strategice din trecut.

Construit? în secolele XV – XVI în jurul bisericii din sat, cetatea i?i datoreaz? începuturile st?pânirii cavalerilor teutoni din ?ara Bârsei. Adev?ra?ii constructori ai acestei cet??i biserice?ti în totalitatea ei sunt îns? t?ranii ?i meseria?ii sa?i, stabili?i în acele timpuri ?i în ?ara Bârsei, parte integrat? a Transilvaniei. Aici, la mariginea estic? a teritoriului acordat coloni?tilor sa?i, locuitorii comunei Prejmer au fost permanent expu?i n?v?litorilor. Începând cu anul 1421, dup? prima invazie a turcilor în Transilvania, s-a început consolidarea cet?tii Prejmer.

Cea mai bine pastrat? ?i puternic? biseric? fortificat? din Estul Europei, cetatea Prejmer pastreaz? un valoros altar poliptic datând de la mijlocul secolului al XV-lea. Stilul gotic timpuriu asigur? l?ca?ului de cult o not? de unicitate.

 

Altarul Tripric Gotic este cea mai veche pies? din ?ar?, pictat? pe ambele p?r?i, între 1450-1460 în Transilvania, fapt pentru care pledeaz? vestimenta?ia personajelor – împodobirea capului asem?n?toare cu cea a portului s?sesc din zon?.

“Vechea scoal?” , în care s-a predat în perioada asediilor asupra cet??ii Prejmer ?i în timpuri de primejdie. Primii ei dasc?li sunt men?iona?i în anii 1460 ?i 1556. Sala de clas? decorat? cu fresce din secolul XVIII a fost folosit? pan? în anul 1853, când în centrul comunei s-a construit o ?coal? cu trei cl?diri etajate.

Drumul de straj? se afl? la 10 m în?l?ime, iar lungimea sa masoar? circa 800 de metri. La acest nivel al zidului de ap?rare exist? un num?r însemnat de bre?e pentru tragere ?i jgheaburi de turnare a smoalei clocotite.

Todesorgel – Dispozitiv pentru foc continuu

O atrac?ie deosebit? a ansamblului de ap?rare este mica “org? a mor?ii”, o scândur? groas?, pivotând în jurul unui ax din fier ?i înzestrat? pe ambele p?r?i cu câte 5 ?evi de tragere. Concomitent cu o serie de trageri, cealalt? serie de arme putea fi încarcat? direct pe gura ?evii, astfel încât, prin rotirea rapid? a scândurii, s? se ob?in? un foc continuu.

Barbacana în form? de potcoav?, care înconjoar? curtea vechii prim?rii, a fost construit? în secolul XVI-lea. Intre barbacan? ?i turnul din sud-vest a fost ridicat un zid înalt, delimitând o incint? numit? “curtea brutarilor”, denumire ce aminte?te de trecuta existen?? a unei brut?rii în acea parte a cet??ii.

Pe timp de pace, în cele 275 de înc?peri dispuse pe trei ?i patru niveluri, legate între ele prin sc?ri de lemn, se p?strau proviziile locuitorilor satului. Fiecare familie avea c?mara sa proprie, aflat? în siguran?a zidurilor de centur?. În forma lor actual?, acestea au o înal?ime cuprins? între 12 ?i 14 metri, la baz? având o grosime de pân? la 5 metri.

Localitatea Prejmer este organizat? în jurul pie?ei în centrul careia se afl? biserica-cetate ?i pastreaz? aspectul istoric al str?zilor, structura ?i decora?ia caselor de locuit construite între sfârsitul secolului al XVIII-lea ?i începutul secolului al XX-lea. În 1520 Prejmerul era cea mai mare a?ezare rural? din ?ara Bârsei, în 1556 parcelatul fiind deja definivat. A?ezarea pastreaz? valori etnologice ?i istorice care ilustreaz? un habitat uman specific localitatiilor multietnice.

În documentele timpului Prejmerul apare sub diferite denumiri: Tartilieri(1240), Tartula, Villa Tartulan, Prasmar(1301), Tortalen(1377), tortelaw(1420) ?i, în sfâr?it într-o prim? cronic? a localit??ii din anul 1755: Tartilau.

Daca întâmplarea sau curiozitatea v? aduc prin Prejmer, e bine s? ?ti?i c?, pe timp de var? (între 1 mai ?i 31 octombrie), faimoasa cetate poate fi vizitat? în timpul saptamanii între orele 9.00 ?i 17.00, iar sambata între 9.00 ?i 15.00. Lunea ?i duminica, vechii teutoni nu pot fi deranjati din somnul lor de veacuri.

M-a ajutat si Vlad la fotografii

Publicat in revista Vacante la tara