Sandy

Cand eram mica, cel mai mult si mai mult imi placea sa ma uit  la desenul animat Sailor Moon. Era undeva prin 1997-1998. Ce nebunie a fost. Imi amintesc ca decupam din ziare pozele cu Sailor moon care apareau in programul TV.  Apoi mi-am luat album si carti de colorat. Am fost super fericita.

Prin 2006,  la majorat, am primit pe dvd-uri toata seria trasa de pe odc timp de vreo 2 luni la un net cu viteza de Doamne-ajuta. Asa erau vremurile pe atunci. Nu se gaseau nicaieri, erau o raritate. De atunci, le-am vazut de vreo 5-6 ori de la un cap la celalalt.

Ce amintiri!

Cand am avut si eu net, cea mai numeroasa colectie a mea din pc insuma vreo 10 000 de poze cu Sailor Moon luate de pe net. Maaamaaa cat mi-a luat sa le sortez…

Dar sunt sigura ca nu voi uita niciodata vocea inconfundabila a lui Mihai Cabel. Toate desenele dublate de el aveau un fel de a fi.

Hmm..dar de ce vorbesc despre lucruri pierdute?

Pentru ca le-am gasit!

Zilele trecute m-am implicat intr-o discutie pe Desenele Copilariei despre albumele cu abtibilde de la Panini, mai exact cele cu Sailor Moon. Am devenit curioasa. Nu mai cautasem ceva despre Sailor Moon de la marea cautare de poze…

Si iata ca am descoperit o discutie de pe Softpedia, dicutie care mi-a luat ochii, mi-a facut inima sa bata mai puternic si pe care am rasfoit-o din scoarta in scoarta.

Sunt multe lucruri acolo…foarte multe.

Cel mai important, il veti urmari acum

Voi va amintiti de Sailor Moon?

• Posted in: Brubleme, Cu si despre animatie, De prin jurnale, film
• Discussion: No Comments »

E tarziu in noapte. Se pare ca Mos Ene s-a apucat si el de navigat pe internet si a uitat sa stinga lumina… Mi-am adus aminte de unul dintre cele mai placute momente din copilarie, moment repetat de nenumarate ori cand eram mica. Cantecul meu de leagan…da…credeam ca numai eu il mai aud uneori in ganduri si in somn…mama l-a uitat demult. Eu imi aminteam doar franturi. Spre fericirea mea l-am gasit. Intr-un singur loc, dar l-am gasit. Pe forumul despre copii (unde sunt si alte cantece de leagan). Inseamna foarte mult pentru mine sa il am, sa il pot canta si eu cand mi-o veni vremea. Versurile suna cam asa:

E ca un punct sensibil pe care l-am atins gasind acest cantecel. Mi-e dor de copilarie…vreau sa nu mai am griji sau tangente cu oameni rai. Imi sunt dragi toate amintirile de pana in 5 ani. Uneori mi-e dor sa imi amintesc mai bine cum era atunci.

Voi va mai amintiti ce cantec de leagan va canta mama cand erati copii mici? Daca aveti copii, voi ce le cantati copiilor pentru a adormi?

• Posted in: De prin jurnale, felie de viata, povesti de adormit copii, reverii
• Discussion: 7 Comments »

Astazi va servesc Alba ca zapada. Unde sunt piticii? M-am gandit sa ii fac si pe ei dar ar fi durat prea mult pana publicam articolul. Vor veni si ei…promit. Incep sa ma dezmortesc…sa capat energie. Va pregatesc surprize multe, copilaresti si pline de amintiri. Voua va e dor de copilarie? Totul era mai frumos atunci cand eram copii. Ce v-a placut cel mai mult la copilarie?

• Posted in: Cu si despre animatie, D'ale blogului, Go...somewhere, povesti de adormit copii, Sentimente
• Discussion: 14 Comments »

O scurta poveste (a filmului romanesc de animatie, de la inceputuri pana la 1990)

In sfarsit am gasit ceva frumos si mult asteptat. Nu e nou, dar abia acum l-am gasit postat pe internet.  Filmul a fost facut in 2007 si il are ca protagonist pe Horatiu Malaele care prezinta personajele desenelor animate romanesti. Nu voi face vreo recenzie pentru s-au facut destule. Sunt doar fericita ca il voi vedea in sfarsit si va voi oferi ocazia sa il vedeti si voi. Cat aveam eu in 1990? 2 ani? Eram mult prea mica.  Totusi, nostalgia trecutului ma roade desi nu am avut ocazia sa o traiesc. O fi din cauza pasiunii mele de a viziona desene animate… uff…prea multe desene animate. Dar stiti…e prea frumos sa te uiti la desene animate. Sa incepi cautand niste imagini, sunete familiare si sa ajungi sa te pierzi urmarind ore in sir desene animate pline de amintiri. Ce daca am vazut desene animate inainte sau imediat dupa evenimentele din ’89? Imi amintesc ca prindeam adesea unele imagini cu desene dinainte de ’89. Ma fascinau…parca le stiam din totdeauna. Si eram mult prea mica pentru a constientiza ceva.  Mi-au ramas in vise. Le aud cand dorm. Si ma apuca nostalgia uneori. Am imaginile in cap. Nu stiu de unde, din ce meleaguri sunt, dar mi le amintesc si iata…le caut…si le gasesc.

Read the rest of this entry »

• Posted in: Cu si despre animatie, film, Go...somewhere, povesti de adormit copii, reverii, Sentimente, un portret pe luna
• Discussion: 7 Comments »

Este un film pe care l-am vazut in copilarie. Mi-a placut mult si l-am retinut. L-am cautat mult timp si nu credeam ca il voi gasi vreodata. Dar iata ca din aproape in aproape am dat de el.

Este un film italian aparut in 1997 , dar in inregistrarea de fata este dublat in spaniola. In ambele cazuri a fost usor de urmarit chiar de nu avea subtitrare. Povestea este inspirata de cunoscuta tema a romanului “Print si cersetor”. Fiul imparatului va ajunge un om obisnuit, iar fata unei taranci va deveni printesa. Cei doi vrajitori le vor incurca atat de bine destinele, incat doar dragostea va pune capat incurcaturilor! Filmul are parfumul puternic al basmelor din copilarie.

Desi dureaza 180 de minute, eu cred ca merita vazut. Astept feedback peste 3 ore

[vodpod id=ExternalVideo.804013&w=425&h=350&fv=]

Vreau sa mentionez ca m-am reapucat sa il caut dupa ce am descoperit si cercetat un blog plin de amintiri: Desenele Copilariei . Cu aceasta ocazie le multumesc pentru ca mi-au adus aminte de filmele si desenele pe care le urmaream cu placere

• Posted in: film, Funny, povesti de adormit copii, Sentimente, un portret pe luna
• Discussion: 5 Comments »