Daca zilele trecute iti povesteam despre dimineata de dupa nunta si cadoul de la socrii…iata ca a venit momentul sa iti spun cateva lucruri despre ce s-a intamplat inainte de a pasi in camera deluxe destinata tinerilor insuratei…ehee….

Hai sa luam povestea cu cateva luni inainte.

Bun! Primesc inelul intr-o atmosfera cum numai el stie sa o creeze si curand incepe goana dupa organizarea nuntii. Se stie ca sunt extrem de pretentoasa si poate chiar genul care ar face totul singura la propria nunta…pentru ca nu suport sa nu fie facut ceva altfel fata de cum am spus eu. Eh…! Deja imi era teama ca o sa devin o bridezilla de zile mari. Asa ca am luat aer puternic in piept si mi-am zis: „Nu pot face totul singura ca o sa innebunesc…trebuie sa am incredere in oameni….ca nu voi avea parul distrus, machiaj oribil, rochie cusuta prost, flori ofilite, filmre si poze stupide,  tort gretos sau muzica proasta si momente penibile.” Grea incercare a fost pentru mine…din punctul meu de vedere nunta de vis era deja compromisa si nu era nici macar organizata nunta. In inima mea pesimista deja se instaura groaza ca toti imi vor distruge nunta.

Insa nu a fost deloc asa. M-am calmat si am inceput sa organizez o nunta ca in visul copilariei mele. Am spus: Ce-o fi, o fi!” Si mi-a iesit.

  • Parul a fost aranjat atat de frumos de verisoara mea frizerita…nici nu stiam ca poate face asta atat de bine.
  • De machiaj s-a ocupat o fosta colega de liceu pe care o lasam pe vremea aia sa se joace cu machiajul pe ochii mei verzi si micuti…era o provocare pentru ea.
  • De rochie…ce-i drept m-am ocupat eu…insa am avut un specalist drept ghid…ca sa nu o dau in bara, fireste….si a iesit mai bine decat ma asteptam…
  • Aranjamentele florale au fost superbe…..o imbinare superba de flori de culoare violet…eheee…
  • Iar buchetul…oh! buchetul…il ador….hortensii violet in toata splendoarea lor.
  • Fotograful si cameramanul, doi fosti colegi de breasla, au lucrat exceptional, iar primele poze au sosit rapid.
  • Tortul a iesit superb….din fructe de padure si ciocolata….inca ma ling pe degete in gand…
  • Muzica a fost aleasa de un bun amic de la radio caruia i-am spus atat „oldies but goldies” si „daca aud vreo manea te ucid pe loc”(nici nu a indraznit sa faca altfel la felul in care i-am zambit), iar spectacolul muzical a fost sustinut in beat-uri de rock’n’roll de un bun amic de la canto…tot el m-a si „furat” cu Beetle-ul sau decapotabil….ador masinuta aia.
  • Ritmul a fost oferit de o amica a noastra care este intr-o trupa de tango…au fost spirite incinse…
  • Si daca tot vorbeam de spirite incinse, sora lui Doru a prezentat un superb show cu coctailuri si pahare…si a reusit asta imbracata in rochie eleganta…a fost tare fain.

O multime de lucruri faine s-au intamplat datorita faptului ca am avut incredere in oameni. Eu! Pentru prima data am lasat pe cineva sa faca ceva fara sa ma stresez de 1000 de ori.


Si nu, nu am uitat de mancare si bautura… A fost totul ca la carte…oferit de Hotelul Golden Tulip Times si restaurantul Good Old Times care ne-au gazduit nunta. Am fost extra-fericita de locatie. Am avut decor violet la scaune si pe mese, iar pe langa faptul ca mancarea a fost foarte buna, bucatarii mi-au facut o surpriza fenomenala. Pe fiecare fel de farfurie era si ceva violet(bine….cred ca asta a fost un soi de conspiratie a lui Doru). Am avut cartofi violet, decoratiuni cu fructe de padure si sos, vinete, salata de varza rosie si altele…ehee…ai prins ideea.

Rudele si prietenii s-au simtit bine, iar asta s-a concretizat prin faptul ca au stat toti pana la final. S-au bucurat de tot evenimentul si acum…marea provocare este sa le scriu fiecarora traditionalele scrisori de multumire. Cred ca este cel mai frumos gest…o scrisoare de multumire si o fotografie pusa in rama pentru fiecare invitat.

Sunt mai multe lucruri de povestit, insa despre asta iti voi povesti cu alta ocazie.

Articol redactat pentru Superblog 2015.