Cred ca singurul aliment de care nu m-am lipsit vreodata in frigider sau din alimentatie a fost fara doar si poate branza. Fie ca eram bebelus si mama facea branzica de casa usoara ca un fulg pentru un bebelus cresut armonios, fie ca mancam branza feta care mi se topea in gura…sau cascaval toataaa ziuaaa….si mai apoi cand am facut o adevarata pasiune pentru cascavalul afumat…iar acum…ei….acum am o afinitate de-a dreptul aleasa…

Dar daca tot ma gandesc la amintirile din copilarie…nu  pot sa nu mentionez macaroanele cu branza facute de bunica intr-un mod absolut fascinant…era desertul meu favorit.

Si in aventurile mele pe la tara, am dat peste interesanta branza „Scatza-scartza”. Of…te intrebi cu siguranta ce branza este aceasta. Pai trebuie sa il provoc neaparat pe Toni Delaco sa o incerce.

Sa-ti spun povestea ei…Tata, om cu drag de oameni, a nasit niste tineri de la tara. Era asa de fain gestul lui incat timp indelungat pe ulite toata lumea il striga „nasul”…ceea ce…vorba aia… de ce sa il fi deranjat in vreun fel. Ei bine… fata asta, fata de la tara, vanjoasa, cu obrajii rumeni si cu drag de munca, priceputa la ingrijitul vaclor, caprelor si oilor…facea o branzaaaa… de murea porcul de oftica. Branza asta….poate ca era cumva mai degraba un soi de cascavea…nici eu nu stiu.

Cert este ca n-am gustat asa ceva decat la fatuca asta. Si doar sunt un fan branza adevarat…ehee. Ei…cascavelei asteia noi i-am dat numele de „Scatza-scartza” pentru ca are o textura aerata si scartaie intre dinti. Si zau…parol! e buna rau! Si ani sunt multi de cand o savuram si buna tare e.  Nu stiu sigur cum o face…dar tare-mi e ca ii canta traditionala „Ca la Breaza”… Io-i si dansand?

Cea mai buna branza este cea a copilariei. Ea ne face fericiti si poate ca acest raspuns se poate potrivi celor mai multi oameni…fara insa a intra in detalii. Daca intram in detalii, tare mi-e ca putem ajunge la adevarate dispute.

Insa, ca sa ma retrag la timp din preconizata disputa, revin la Branza favorita in acest moment… Numele de cod este „branza cu verdeata cat cuprinde”. Si momentam o savurez in fiecare zi…chit ca o mananc cu salata, chit ca o intind dmineata pe paine, chit ca o mananc ca pe un iaurt de mic dejun. Imi place in orice versiune si o prefer oricand si oricum. E branza care nu lipseste niciodata din frigider si a carui cutie se goleste cel mai rapid.

Si de la branza cu verdeata si pana la branza verde intr-u totul nu e decat un pas.

Il suspectez pe Toni de dragoste la prima degustare. A testat supremul Efect Schabziger. Tot ce a putut sa spuna a fost „Fabulos!”. Si cum sa nu il cred pe cuvant cand branza asta verde…e branza cu verdeata. Mai ales acum, cand poftesc la ea ma ceva decat la mucegaiul albastru din pizza Quattro Formagi…febletea mea.

Dupa 3 portii despre care povesteste, cred ca Toni a adjudecat: Avem verde la savurat aceasta branza absolut tentata, aromata si cu multa verdeata.

Acestea fiind spunse, cred ca voi lua o scurta pauza publicitara pentru a savura putina branza pufoasa cu verdeata.

Articol redactat pentru Superblog 2016.