Sandy

E deja trecut de ora 3….dar nu am avut o alta idee de titlu. Nu ma pot hotari daca nu am somn din cauza caldurii sau din cauza portiei de tort de ciocolata  pe care am mancat-o acum o ora. Cert este ca sunt obosita si ma tot zvarcolesc in pat negasindu-mi o pozitie in care sa adorm.

Astazi am fost preocupata de dulapul meu cu haine. Niciodata nu iti dai seama cate(si ce) haine ai decat atunci cand pur si simplu nu mai ai loc si trebuie sa mai renunti la o parte din ele. Am dat peste haine despre care nici nu stiam ca le am, sau pe care nu le-am purtat de ani. Daca acum ceva vreme scriam pe facebook ca m-am ingrasat si ca explodeaza fustele pe mine, acum va spun ca ma incap pantalonii. Aveam cateva perechi pe care eram gata, gata sa le modific pentru cativa cm.

Tot prin dulap am gasit si cateva materiale foarte dragute care asteapta sa fie croite. De aceea, azi am croit o bluza de tip top superba dintr-un material satinat de culoarea perlei, care are un imprimeu frumos cu flori si flururasi. Maine dimineata o voi termina. Mai am cateva cusaturi de facut. De ceva vreme lucrez la o rochie verde de stil anii ‘30. E o rochie pe care o visez de muulta vreme.  Tot zic ca o sa lucrez la ea mai des, dar in ultimul timp am cam abandonat-o. Ma tot gandeam sa postez pe blog poze cu ea in diferite stadii atunci cand o voi termina . Voi vedea.  Astazi m-am simtit creativa si ma gandesc serios ca pana plec la mare saptamana aceasta(inca nu stiu ziua exacta) sa tin masina de cusut ocupata. Si asa ma vait ca nu am niciodata timp sa imi fac haine.

In alta odine de idei, am gasit niste reviste Almanah din anii ‘80. Le caut de multa vreme pentru ca stiam ca sunt undeva…prin casa…si mare mi-a fost mirarea sa le gasesc fix sub ochii mei intr-un raft al bibliotecii. Prin urmare am de scanat multe reclame vechi foarte interesante si presimt ca presa de ieri poate fi oricand transformata in actualitate.

• Posted in: Brubleme, De prin jurnale, blogate, felie de viata
• Discussion: 1 Comment »

Iata ca a trecut aproape o luna de cand nu am mai asezat nimic pe hartia electronica a jurnalului online.

Caut un radio care sa ma adopte. Momentan m-a adoptat Realitatea FM, dar nu pentru multa vreme. Am un CV bunicel pentru varsta mea si destula ambitie pentru a face ceea ce imi place.

Totusi, despre radio va voi povesti cu alta ocazie. In scurta mea vacanta m-am plimbat prin magazine…multe magazine, prin toate Mall-urile si complexurile comerciale Nu cautam nimic special. Voiam sa vad cum mai sunt preturile, ce mai spune moda…chestii de acest gen. In afara ca lucrurile de culoare mov imi atrag atentia mult mai usot decat alte lucruri, nu sunt foarte pretentioasa. Singura pretentie pe care o am este sa imi cumpar haine si incaltaminte care sa aiba masurile mele. Cum se  poate ca o persoana cu masurile 85-60-90 si marimea 35 la pantofi sa nu isi gaseasca nimic de imbracat si incaltat pe masura sa? Deci nimic… Aproape in nici un magazin nu exista incaltaminte de masura 35. Cum se face? In zilele noastre tot mai multe femei au masuri in cele 2 extreme. Ori prea mari, ori prea mici. Producatorii nu se orienteaza si ei?

Si daca nu stiati, masurile hainelor nu s-au mai recalculat din 1978. Am facut un interviu cu Maria Grapini pentru Realitatea FM pe aceasta tema mai demult. Stau si ma gandesc ce sa fac. Daca pe haine le pot modifica sau realiza chiar de la 0, ar trebui sa invat sa imi fac si pantofi?

• Posted in: Brubleme, De prin jurnale, Ecofriendly, audio, blogate
• Discussion: 12 Comments »

Nu as fi crezut niciodata ca sunt atat de multi fani ai culorii mov(generic). In ultimii ani vad tot mai multi oameni care poarta mov. Imi amintesc ca atunci cand eram mai tanara eram jignita pe strada pentru ca purtam mov. Pe vremea aceea movul era cazut in dizgratie. In ultimii 4ani a devenit o culoare ”de top”, aleasa de designeri si promovata ca fiind ceva fresh. Nu pot sa inteleg de ce movul era considerat in romania culoarea femeilor usoare desi in realitate este o culoare care inseamna putere, belsug, speranta, viitor, creativitate, curaj, sacralitate, mister…

Dar nu despre asta doresc sa vorbesc . Mai multe despre semnificatia si istoria culorii aici si aici .

Problema mea incepe tot de cand eram mai mica si am aflat ca in curcubeu este culoarea violet si nu mov cum stiam eu. De aici am intrat intr-o serie de confuzii. Care e diferenta dintre mov si violet? Purple si Violet din engleza sunt aceleasi cu movul si violetul nostru? care e mai rosu si care e mai albastru?

Pentru mine culorile din partea stanga a imaginii de mai jos sunt violet si cele din partea dreapta sunt mov.

Dupa cum am spus, confuzia este si mai mare atunci cand apar cele doua culori in engleza, violet vs purple . Eu le vad in aceeasi maniera precum violet si mov. Adica mov/purple e mai rece si violet este putin mai cald.

Wikipedia spune care e purple si care e violet, dar dilema ramane desi, intr-un fel, imi sustine ideea.

Am observat ca sunt multe articole pe internet in care se dezbate purple vs violet.

M-am gandit chiar ca movul ar putea fi mauve-ul din engleza. Dar nu mi se pare ca se aseamana.

Aaa si mai simt sa clarific ca Purple-ul englez nu seamana cu purpuriul romanesc. Ambele, si purple si purpuriul nostru isi au originea in ”purpura” latina, pigment natural, visiniu inchis.  Purpurul nostru este definit astfel: PURPURÍU, -ÍE, purpurii, adj. De culoare roșu-închis ca a purpurei. Eu o percep ca ceva intre visiniu si ciclam.

Sunt curioasa voi cate culori aflate intre rosu si albastru(adica gama violet) cunoasteti?

Cum nu am gasit nimic oficial cu privire la diferentele coloristice, desi este o explicatie pe wikipedia. Prin urmare, ce parere aveti? Care-i una? Care-i alta?

• Posted in: Brubleme, De prin jurnale, Sentimente, blogate
• Discussion: 3 Comments »

A mai trecut un an. A mai trecut o iarna. De cateva zile ne bucuram de gradele cu plus. De mai bine de o saptamana au aparut tarabele de martisoare. Nu ca as mai gasi ceva din farmecul martisoarelor de demult. Acele martisoare facute de mana si care nu seamana cu restul martisoarelor. Unii spun ca martisorarii autentici au imbatranit, altii spun ca primaria nu mai acorda autorizatii decat firmelor, alungand micii pastratori de traditie. Chiar sunt curioasa cati martisorari care fac martisoare de mana mai exista. Daca vedeti pe undeva, sa imi spuneti si mie.

Anul trecut blogul meu de martisoare a fost lansat. Anul acesta il lansez din nou, cu update-urile de rigoare. Martisoarele nu sunt scumpe, e lichidare de stoc si vreau sa le vand pentru a face loc altor idei mai noi.

Va invit cu drag pe Martisoare Vrajite !

Ps: Uite ca a aparut si primul interviu despre martisoarele mele. Ii multumesc lui Bluarto .

• Posted in: D'ale blogului, Ecofriendly, blogate
• Discussion: No Comments »

In ultima vreme am citit articole de pe Vox Publica . Nu stiu daca pentru ca zaream figuri cunoscute la articole noi si apoi ma pierdeam printre alte articole cu titluri interesante , sau pur si simplu d-aia.

Am observat ca foarte multe articole sunt atacate prin comentarii urate, offtopic sau jignitoare atat la adresa autorilor cat si la adresa continutului articolului. De ce? Nu e Vox Publica un loc de opinie? Am mai observat si ca multi il injura pe patronul trustului. Sa inteleg ca tot ce are legatura cu trustul Realitatea Catavencu e virusat de Vantu Power?  He he…nu e chiar asa. In afara de locul gazduirii are Vox Publica vreo legatura cu trustul? Mai multi din cei care scriu acolo nu sunt jurnalisti, sau daca sunt, nu sunt musai din trustul Realitatea Catavencu. De ce sunt injurati? De ce sunt toti autorii injurati?

Este oare o problema de calitate a textelor? Ma indoiesc,zau, pentru ca un acelasi articol e injurat pe vox publica si pe blogul autorului e laudat.

E vorba de calitatea cititorilor? Ma indoiesc iarasi pentru ca autorii nu sunt bloggeri/jurnalisti mediori.

Atunci ce nu le convine cititorilor de pe Vox Publica?

Uneori ma gandesc ca sunt cititorii realitatii.net care , plictisiti de comentat articole de informare , sper sa capete putina atentie de la bravii autori de pe Vox Publica.

Cred ca oamenii care comenteaza pe Vox Publica nu pricep esenta articolului respectiv si de aceea injura. Stiu, asa fac  adesea si persoane apropiate mie. Daca nu inteleg ceva se irita si injura.

Poate ca autorii de pe Vox Publica folosesc cuvinte mult prea greoaie. Asta e chestia cu jurnalistul de opinie . Nu e pentru oricine. La jurnalismul de informare, jurnalistul e dator sa explice si lu’ tusa din varful dealului ce se intampla. La jurnalismul de opinie totul e subiectiv. Desi, uneori,autorii folosesc atitudinea asta : “Daca folosesc cuvinte dintr-un anumit registru, pun o restrictie pe articol”, literalmente, mesajul insemnand : “If you don’t get it, it’s not for you !”. Cu toate astea, Vox Publica e un taram liber. Nu cred ca e supus vreunui mogul, nu cred ca se practica persuadarea sau cenzura.

“Jurnalist cu nume sonor…da…trebuie injurat…da…e tinta perfecta.” Probabil asa vorbesc comentatorii in serie de pe Vox Publica. Si apoi comit infractiunile. Nu se uita la text de multe ori. Injura si desfiinteaza articole pe care nu le-au citit, prin argumente care nu exista.

Bine, pe blogul personal exista un public deja format. Pe Voxpublica ai mereu surprize…

Picture link

• Posted in: Brubleme, blogate, povesti de adormit copii, un portret pe luna
• Discussion: 11 Comments »

In sfarsit! Dupa mai bine de o luna de cand lucrez la noul blog, am hotarat ca micile detalii la care mai am de lucru nu ma impiedica sa ii dau drumul oficial.

E mai mov, mai accesibil, mai bine organizat, mai optimizat, mai…va las si pe voi sa va dati cu parerea despre el.

In urmatoarele zile ma voi ocupa de blogroll. Fireste, nu voi uita blogurile care mi-au fost alaturi pe blogul vechi, dar mi-ar placea sa mai cunosc si alti cititori fideli care nu au avut curajul sa comenteze pana acum.  Doresc sa punctez foarte clar faptul ca nu suport ideea de schimb de link, iar linkurile si mesajele pe aceasta tema vor ajunge in spam si acolo vor ramane. Aveti multe articole pe care le puteti citi si comenta.

Pentru a veni in ajutorul vostru(sa zicem), la sugestia lui Krossfire, am realizat o selectie a unor articole, asa,  mai relevante scrise de la deschiderea blogului, din august 2007(ohoo..cat timp a trecut…) pana acum. Ordinea e aleatorie

O prima recomandare o constituie articolele si desenele postate in categoria “Cu si despre animatie” .

Alaturi de ele, va sugerez sa nu ratati articolele urmatoare:

• Euro 2008 – Imnurile tarilor…
• Enigma Otiliei ramane neelucidata
• 3D, 2D – New stuff vs. old stuff
• Minunatii searchuite
• Ziaristul “găozar” se vrea consilier local
• Uleiul din samburi de struguri
• Autobuze la alegere. Blocate in trafic
• Va cade parul? Bine ca nu va cade capul
• Povesti cuneiforme
• Vote for Obama ! He’s white na’ !
• (na)Drajii mei tovarashi…
• Fiecare vinde si cumpara…de ce nu si eu?

Sper sa va placa.

Acestea fiind postate, promit ca voi posta mai des si declar site-ul deschis .

• Posted in: D'ale blogului, blogate
• Discussion: 7 Comments »

Surprins de-atatea ori cu texte copiate integral de pe wikipedia, un minunat ziar disparut de pe hartie, Atac, loveste cu un nou articol penibil.

Se ia una vedeta cu blog care spre deosebire de foarte multi isi merita locul in topurile blogosferice si una bucata gripa. Da, Cabral are gripa si l-a pus naiba sa scrie metaforic despre ”aventura lui”. Cu un minim efort de gandire, citeai tot articolul, articol oprit la un moment cheie de altfel, si intelegeai ca femeia este o banala  dar infocata gripa.  Domnisoara V  N  nu a simtit nevoia sa faca efortul asta(sau nu a vrut, ca deh, e criza de subiecte).

Acum, nu prea are sens sa te semnezi cu initialele daca in casuta redactionala ai numele complet trecut.

Iar acum, distrati-va cu o comparatie: Articolul lui Cabral si articolul domnisoarei de la Atac.

Ii urez lui Cabral insanatosire grabnica si felicitari pentru un articol coerent scris la o febra de 41 de grade.

Cat despre domnisoara VN sau Veronica Nae , am descoperit ca ar fi inginer de profesie. Nu mai bine mergea un articol despre piulite si suruburi decat despre subtilitatile vietii lui Cabral ? Lasa-nee..lasa-neee !

Stiu ca si CTP a fost inginer, dar asta nu o ajuta pe tipa asta cu nimic. Cred ca a cam apus epoca in care erau angajati economisti si ingineri pe banda rulanta la ziar.

• Posted in: Brubleme, D'ale blogului, Go...somewhere, No Comment, blogate, stresant, un portret pe luna
• Discussion: 18 Comments »

Orice om isi pune intrebari in viata. Unele cruciale, altele nu tocmai… Intrebari care te fac sa gandesti, dar parca te fac si sa iti fie teama de gasirea unui raspuns. Intrebari retorice dar, paradoxal, pline de posibile optiuni…

Adrian Soare a facut o lista cu 19 astfel de intrebari.  Mie mi-a oferit-o pe cea de-a 12-a. Am incercat sa ii raspund:

Asadar, intrebarea:

12. Ce-ai alege intre a pierde toate amintirile pe care le ai pana acum sau a fi incapabil sa iti mai faci amintiri de acum inainte?

si…raspunsul:

Chiar am fost oarecum nimerita cu intrebarea. Mi-am mai pus o astfel de intrebare. Cred ca as alege sa imi pierd amintirile din trecut.  De ce? Pentru ca pe mine ma distruge mental trecutul. Nu exista seara in care sa nu imi amintesc tot felul de situatii in care am ales ceva gresit si sa am mustrari de constiinta despre asta.  Ma tortureaza analogiile. Fac legaturi ciudate intre lucruri…eeh fixatii de-ale mele. Cred ca as putea sa ma concentrez mult mai bine la viitor daca nu as avea la ce amintiri sa apelez pentru a avea cosmaruri noaptea sau depresii ziua. Sunt inca tanara si nu am ce amintiri importante sa pierd.  In plus, blogul mi-ar dezvalui cam tot ce trebuie sa stiu despre mine, alaturi de site-urile pe care mi-am lasat amprenta. Nu cred ca as regreta alegerea facuta…desi nu mi-as mai aminti de ea probabil.

• Posted in: Brubleme, D'ale blogului, Go...somewhere, Sentimente, blogate, reverii
• Discussion: 14 Comments »

2 ani. Cu bune, cu rele, cu certuri si cu fericiri, dar cel mai mult cu lucruri noi invatate.  Am invatat enorm in acesti 2 ani de cand scriu pe acest blog. Multe lucruri singura, dar si mai multe de la si datorita voua, cititorii mei.  Va multumesc enorm pentru comentarii si citiri.

Vreau sa inchin alaturi de voi un Coktail mov si o prajitura facuta de mine (pentru ca nu am gasit nicaieri o prajitura care sa ma multumeasca). Sper sa va placa!

Satatisticile nu sunt cine stie ce. Sunt multe bloguri cu dublul meu intr-un an…sau mai putin.

Tot ce ma face fericita este ca prin intermediul blogului am invatat multe chestii si am cunoscut o multime de oameni. Am scris articole interesante, multe la sugestia voastra, a cititorilor.

Va multumesc si sper ca la anul sa dau o petrecere si mai mare.

A voastra,

• Posted in: D'ale blogului, Go...somewhere, blogate
• Discussion: 24 Comments »

Multumesc, multumesc, multumesc! Multumesc Lumii Volet care m-a premiat, Multumesc tuturor bloggerilor care ma citesc si care ma comenteaza si in special multumesc bloggerilor pe care ii citesc.

De aceea, nominalizatii mei sunt:

• Pentru un blog bine documentat si bine organizat, care mi-a fost si imi este alaturi la bine si la greu, ii acord premiul lui Krossfire
• Pentru pasiunea imensa cu care abordeaza sportul, ii acord premiul lui fBogdan
• Pentru  o engleza curata si pentru prietenie, ii acord premiul Mariwarei
• Pentru kilometrii parcursi pe bicicleta si pentru munca depusa in beneficiul studentilor, ii acord premiul lui George Hari Popescu
• Pentru o lupta asidua atat in presa cat si in viata, ii acord premiul Talidei Covaci
• Pentru ca ii plac lepsele si pentru ca posteaza des si funny, ii acord premiul lui Pandutzu
• Pentru ca filmuletele lui sunt interesante, pentru ca are o voce linistitoare si pentru ca ma sustine moral, ii acord preniul lui Victor
• Pentru felul in care trateaza fiecare investigatie, ii acord premiul Reporterului Virtual
• pentru multitudinea de desene animate si pentru pasiune, acord premiu Desenelor Copilariei
• Pentru incurajare si pentru desene frumoase, acord premiul Nicoletei Ionescu

Mai sunt multe distinctii de dat, dar regulamentul imi spune sa ma opresc doar la 10. Fiecare blogger pe care il citesc are ceva special si fiecare merita un premiu pentru ceea ce face. Suntem diferiti, dar termenul de blog ne leaga pe toti.

Acordarea Premiului are urmatoarele reguli:

1. afisarea premiului

2. afisarea linkului celui care a acordat acest premiu

3. oferirea lui la 10 bloggeri

4. informarea bloggerilor prin mesaj

• Posted in: D'ale blogului, blogate
• Discussion: 10 Comments »